Pentru germani, nunta deceniului este căsătoria stră-stră-nepotului ultimului lor împărat cu o prinţesă autohtonă, pe care o cunoaşte din copilărie. Prinţul Georg Friedrich de Prusia şi Prinţesa Sophie de Isenburg au invitat, sâmbăta trecută, la fosta reşedinţă din Potsdam a dinastiei Hohenzollern circa 700 de nobili din toată lumea. Pagină realizată de redacţia Foreign Policy

Fost imperiu, în Germania supravieţuiesc nu doar vestigiile arhitecturale ale trecutului nobiliar, dar şi titluri şi legi aristocratice. Unii titulari şi-au păstrat şi din proprietăţi, alţii doar eticheta. Dacă Wilhelm al II-lea, Împărat al Germaniei şi Rege al Prusiei, nu ar fi fost obligat să abdice, în 1918, în urma dramaticelor sale decizii pentru ţară, vecini şi restul lumii, Georg Friedrich ar fi azi Kaiser. Prinţul de Prusia (35 de ani) este doar manager al unei companii din Berlin. La fel şi aleasa lui: Sophie de Isenburg (32 de ani) conduce o firmă din Rostock. Cei doi se cunosc din copilărie, iar acum s-au şi căsătorit. Ceea ce îi permite prinţului să vorbească mai departe despre „viitorul Casei de Hohenzollern" - în fruntea căreia nu s-ar mai afla dacă s-ar fi căsătorit, precum prinţul Wiliam al Marii Britanii sau Felipe al Spaniei, cu o fată din afara nobilimii. La rândul său, Casa Regală de Hohenzollern a avut astfel prilejul să descrie noul cuplu ca pe „o promisiune de viitor pentru construirea Prusiei".

Panaşe

Altminteri, despre ambii însurăţei se spune că au existenţe terestre, oarecum burgheze, oricum fără considerente de sânge albastru şi de clasă. De aceea, noul cuplu imperial german ar fi dorit mai curând un „eveniment privat", cu o „ceremonie modestă". Nobleţea i-a obligat să-şi invite însă rubedeniile risipite în întreaga aristocraţie europeană. Din păcate, din cauza austerităţilor de acasă ori din respect pentru statutul republican al Germaniei contempor