Prima sarbatoare importanta din an, Boboteaza, are mai multe semnificatii din punct de vedere traditional si bisericesc. Se spune ca in noaptea de dinainte de Boboteaza se poate ghici viitorul in oglinda, sau apa scoasa din orice fântâna poate dezlega vraji, sau poate fi folosita la sfintirea caselor sau altor obiecte, pe tot parcursul anului. Pazitul fântânilor In noaptea de Boboteaza, locuitorii satelor din Oltenia pazesc cu sfintenie fântânile. In acest fel, când se va cobori din ceruri Duhul Sfânt peste apa, aceasta va deveni timp de 30 de zile Apa Mare. Obiceiul este respectat in Mehedinti, unde cei ce locuiesc in satele Aurora si Cujmir fac cete si stau de veghe, inarmati cu ciomege si furci. De frica duhurilor rele, oamenii aprind focuri si, ca sa sfideze raul, toti petrec pâna in zorii zilei, când se vor duce la slujba de sfintire a apelor. „Aici stam pâna dimineata, pazim fântânile, mâncam, bem si dansam“, a declarat Mihai Lupu. Acest obicei se pastreaza din mosi-stramosi si credinciosii acestor sate il respecta cu strasnicie. Chiar si preotul ia parte la aceste ritualuri. „Oamenii merg pe ulitele satelor si pazesc de duhurile rele apa din fântâni pâna dimineata, dupa care vor merge la biserica“, a spus preotul satului Aurora. Sfintirea apelor In comuna mehedinteana Gruia, de Boboteaza, in fata bisericii se strâng aproape 3.000 de oameni pentru a participa la slujba religioasa. Impreuna cu preotul vor colinda toate ulitele comunei, dupa care merg la Dunare, pentru sfintirea apei. In acest an, peste 100 de barbati si femei sunt pregatiti sa inoate in apele reci ale Dunarii pentru a prinde sfânta cruce. Cel mai tânar participant la aceasta cursa are opt ani, iar cel mai vârstnic, 47 de ani. Norocosul care a prins crucea anul trecut, Alin Raducanu, de 22 de ani, a inotat aproape 100 de metri in largul Dunarii. „Dumnezeu mi-a dat noroc si putere sa prind crucea,