Un spectru bintuie Europa: spectrul Albaniei Mari. Sa fie aceasta noua sursa a instabilitatii Balcanilor? S-ar putea spune ca, in Balcani, criza este un fenomen ciclic. La doi ani de la bombardamentele NATO in Iugoslavia si de la instalarea unei forte internationale de pace in Kosovo, o noua problema se profileaza. Instabila republica FYROM, fosta Macedonie din Federatia Iugoslava, este de citeva zile tinta unor provocari lansate de gherile albaneze provenite din Kosovo. Albanezii din UCK (Armata de Eliberare Nationala a Albanezilor) spera sa provoace o reactie in forta a armatei macedonene care sa radicalizeze consistenta comunitate albaneza din FYROM (25% din populatia tarii de 2 milioane) si care atraga din nou atentia opiniei publice internationale asupra problemei albaneze. Tocmai pentru ca stie ca asista la provocari, guvernul de la Skopje reactioneaza precaut. La fel procedeaza si KFOR (Forta Multinationala de Pace din Kosovo) care, desi a trimis o misiune de observatie la granita dintre FYROM si Kosovo, ezita sa intervina impotriva rebelilor, mai ales ca mandatul international este redus. Tocmai pentru a spori mandatul fortelor de pace si pentru a repune in discutie eficacitatea procesului de pace din Kosovo, guvernul de la Skopje a cerut o reuniune de urgenta a Consiliului de Securitate al ONU. Bulgaria, care ii considera pe macedoneni bulgari, si Rusia, care crede ca are inca o misiune pentru lumea slava, incearca sa devina actori in rezolvarea crizei. Uniunea Europana si Statele Unite sint din ce mai ingrijorate ca evenimentele ar putea duce la escaladarea violentei in intreaga regiune si la o noua criza a refugiatilor. Sub presiunea comunitatii internationale, Tirana s-a dezis oficial de actiunile gherilelor albaneze. Iar NATO ia in calcul posibilitatea unei noi interventii in regiune. Aceste evenimente recente aduc aminte de criza de acum doi ani si rasc