Cu greu as fi putut gasi un interlocutor mai potrivit pentru a discuta despre adoptarea controversata a celei mai controversate legi din istoria recenta a Romaniei. Andreea Maierean poseda doua atribute esentiale: face parte dintr-o generatie neatinsa direct de comunism si s-a specializat la Boston University chiar pe legea despre care vorbim acum, cu o intarziere de 20 de ani. Un dialog curajos, care pune degetul pe o rana inca deschisa.
Descarca fisierul audio in format MP3
„Pentru legea lustratiei foarte important este momentul adoptarii ei”
GermaniaCehoslovaciaPolonia
UngariaIn decembrie 1991, in Germania a fost infiintata comisia Gauck cu misiunea de a gestiona arhivele STASI. Fostii cetateni ai RDG isi puteau citi dosarul, dar acesta nu era accesibil public. Dosarele STASI nu au putut fi folosite pentru obtinerea de avantaje politice.
Cehoslovacia adopta in 1991 o forma imperfecta a Legii Lustratiei, nepermitand insa accesul cetatenilor la dosarele politiei secrete. Listele colaboratorilor au ajuns insa in presa fiind folosite mai apoi in razboiul politic. La o initiativa a parlamentarilor de stanga, Curtea Constitutionala restrange categoriile lustrabile. In 1993, Parlamentul ceh declara Partidul Comunist ca fiind o organizatie criminala. Legea Lustratiei a fost reinnoita pe cinci ani in 1996 si din nou in 2000. Aproximativ 9000 de persoane au fost invalidate de aceasta lege, accesul la functii de conducere in administratie nefiindu-le permis. Dupa destramarea Cehoslovaciei, Legea Lustratiei a ramas in vigoare doar pe teritoriul Cehiei. Durata de valabilitate a legii a expirat in prezent.
In Polonia, Legea Lustratiei a fost adoptata in 1997 si aplicata incepand cu 1998. Anterior, o lege a lustratiei adoptata de Parlament in 1992 a fost invalidata de catre Curtea Constitutionala. Sub incide