Romania, care devine parte a Uniunii Europene, impreuna cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007, a inceput deja sa isi afiseze ambitiile sale de putere regionala.
Dupa o tranzitie haotica spre economia de piata si democratie in anii 1990, Romania poate rasufla din nou, datorita perspectivei europene, comenteaza cotidianul elvetian Le Temps, in editia electronica de vineri.
De la inceputul negocierilor cu Bruxelles, in 2000, Romania a cunoscut o crestere economica de cinci la suta pe an, cu o tendinta de crestere. Si acesta nu este decat inceputul - scrie Le Temps - pentru ca intre 2007 si 2013 Bucurestiul va primi 32 de miliarde de euro din fondurile europene, pentru a-si accelera reformele si pentru a-si moderniza infrastructura.
Aderarea la Uniunea Europeana are ca efect si atragerea investititorilor straini, care beneficiaza aici de mana de lucru calificata.
Profitand de pozitia sa geostrategica - deschiderea la Marea Neagra, apropiere de fostele republici sovietice si de Orientul Mijlociu -, Romania vrea sa isi faca auzita vocea in bazinul Marii Negre, pe care presedintele Traian Basescu promite sa il transforme intr-o "Mediterana a Estului", scrie cotidianul.
Atuul noii politice romanesti in regiune este energia Marii Caspice, care ar trebui sa tranziteze Marea Neagra inainte de a ajunge in Europa Occidentala, comenteaza autorul articolului.
Cartea turca
Noul statut de membru NATO si UE ii confera Romaniei o greutate mai importanta in securizarea rutelor energetice. Astfel, pentru indeplinirea acestui obiectiv, Bucurestiul mizeaza pe Turcia, care are un rol cheie in distribuirea de energie din Marea Caspica spre Europa.
Autoritatile romane nu inceteaza sa insiste asupra necesitatii de integrare a Turiciei in UE, cu scopul de a avea un partener puternic. Din 2002, Bucurestiul si
