„Fac naveta de cind am terminat facultatea“. O declaratie cit se poate de obisnuita pentru un profesor tinar, avind in vedere ca multi dascali isi incep cariera intr-un capat de judet. Numai ca in cazul de fata, personajul e navetist de 19 ani, iar acum nu ar mai veni in Iasi. Profesorul de fizica Vasile Largu a terminat studiile in 1988, an in care a inceput aventura sa in „Mironezia“. Asa au botezat navetistii satul Mironeasa, aflat departe, la marginea judetului, la 37 de kilometri de Iasi. Acolo, si la Andrieseni, Vasile Largu a predat in primii ani de profesorat, care au fost si cei mai grei. Din 1990, a prins post la Vladeni, unde este si acum. Vladeniul e tot departe de oras, la 40 de km, dar trenul o face mai accesibila. Vasile Largu este unul dintre putinii dascali navetisti veterani ai Iasului. „Nu oricine poate fi profesor navetist“, crede el, iar colegul sau, Vasile Tataru, directorul Grupului Scolar Vladeni, el insusi navetist de mai bine de 17 ani, ii da dreptate. Viata lor este o lectie data celor care, in ciuda unui post mai comod, lincezesc in mediocritate. Intre doua curse de tren, cei doi profesori au reusit sa faca scoala si sa obtina performante. Vasile Largu vede partea plina a paharului „Imi amintesc ca in ‘90 au avut loc transferuri masive in invatamint si am vrut sa vin mai aproape de casa. Sint iesean get-beget. Insa lipsa de vechime, unul dintre criteriile cele mai importante la vremea respectiva a fost un dezavantaj. Pentru cele 4 posturi din Iasi, imi amintesc si acum, erau aproximativ 100 de candidati si nu am luat concursul. Regretul meu este ca a fost concurs pe dosare si nu pe competente. In 1990 am obtinut post in Vladeni si, de 17 ani, aici este locul meu de munca", a declarat profesorul Largu. Din postura de profesor navetist, are siguranta locului de munca. Dascalul isi aminteste ca sotia sa, profesoara tot de fizica, a intrat in