Publicaţia Eurasia Daily Monitor analizează acţiunile partidului Rusia Unită în ţări din fostul imperiu sovietic care influenţează climatul politic şi alegerile interne.
Candidatul la preşedinţia Republicii Moldova şi preşedintele Partidului Democrat din această ţară, Marian Lupu, şi Felix Kulov, figură dominantă a opoziţiei din Kirghizstan au efectuat, fiecare, o vizită la Moscova înaintea alegerilor din cele două ţări. Acolo, fiecare a semnat înţelegeri de parteneriat ale formaţiunilor politice cărora le aparţin cu partidul aflat la putere, Rusia Unită, formaţiunea premierului Vladimir Putin. Reveniţi acasă, Lupu şi Kulov au evocat relaţii mai apropiate între ţările lor şi Rusia, cei doi situându-se printre politicienii - al căror număr creşte - care cred că succesul electoral la Chişinău, Bişkek şi în alte capitale ale fostelor republici sovietice trece prin Moscova.
Cu toate diferenţele dintre ele, Republica Moldova şi Kirghizstanul au un numitor comun - ambele sunt state din fosta URSS care doresc introducerea republicii parlamentare. Se exclude cazul Ucrainei, care a experimentat „revoluţia portocalie" cu un sistem parlamentaro-prezidenţial. Ambele cazuri ilustrează riscurile introducerii premature a acestui sistem înaintea implicării reperelor necesare în instituţii, partide şi mentalităţi, consideră analistul EDM, Vladimir Socor. Republica Moldova este angrenată într-o permanentă campanie electorală de aproape doi ani. Kirghizstanul se află într-o situaţie mult mai dificilă, vorbindu-se de anarhie. În ambele state, lupta deschisă pentru putere între politicieni a deschis oportunităţi fără precedent pentru Moscova, care exercită cu măiestrie manipularea politică. Rusia Unită ţese o reţea de „parteneriate" cu lideri politici şi partide din fostele ţări ale imperiului sovietic. Până acum, parteneriatul include între altele Harm