Dacă până acum evoluția consumului de energie era direct proporțională cu PIB-ul țării, din acest an, cele două indicatoare nu mai sunt corelate. Cum până în 2017 consumul mediu anual de energie se va reduce cu 4%, se ridică un mare semn de întrebare privind rațiunea construirii de noi capacități

Înainte de apariția crizei financiare, la un interval de o lună sau două era anunțată o nouă investiție de zeci sau sute de milioane de euro în capacități de producție de energie electrică. Mare parte vizau termocentralele. Din 2009, majoritatea proiectelor au intrat pe lista de așteptare, investițiile anunțate inițial nemaigăsindu-se printre prioritățile investitorilor. Mai apoi s-a declanșat avalanșa investițiilor în energia verde. Atrase de schema de sprijin oferită de stat, persoane fizice sau firme care până atunci nu aveau nicio legătură cu energia au devenit investitori pe această piață. Astfel, s-a ajuns ca la jumătatea acestui an avizele tehnice și contractele de racordare să depășească 25.000 MW. În prezent, sunt instalați în energie verde puțin peste 3.000 MW, iar până la finele anului s-ar putea atinge aproape 4.000 MW.

Excedent de energie

Ținând cont că energia din surse regenerabile este prioritară, în primăvara acestui an s-a ajuns ca mare parte din centralele clasice să funcționeze la capacitate redusă. Acest lucru a fost cauzat și de scăderea consumului de energie. Potrivit datelor Transelectrica - operatorul național de transport și de sistem -, consumul intern de energie a scăzut cu 4,1%, în primul semestru al anului faţă de perioada similară a anului trecut, iar trendul va continua. În perioada 2013-2017, consumul de energie se va reduce cu peste 19%, de la 53,9 TWh, în 2012, la 43,4 TWh în 2017. „Industriile energointensive sunt înlocuite de cele cu valoare adăugată. În plus, directivele europene prevăd eficientizarea e