Banca centrala a majorat, luni, rata dobanzii de politica monetara cu 0,5%, pana la 8% pe an, in incercarea de a pune frana inflatiei, dar si pentru a intari moneda nationala.
Explicatia oficiala a BNR a fost aceea ca "persistenta presiunilor exercitate de cererea interna, dar si riscurile legate de o eventuala deteriorare semnificativa a anticipatiilor inflationiste, impun o sporire a restrictivitatii politicii monetare".
Asadar, potrivit analistilor bancii centrale, statisticile releva, in continuare, o dinamica inalta a cererii interne ca urmare a expansiunii investitiilor, dar si a mentinerii consumului la un nivel nesustenabil in conditiile intensificarii ritmului de crestere a creditului acordat sectorului privat, mai ales a celui in valuta.
Cresterea cererii, alimentata in principal de sporul veniturilor si de dinamica creditului neguvernamental a fost mai alerta decat performantele ofertei, excesul de cerere propagand astfel efectele inflationiste si contribuind la accentuarea dezechilibrului extern.
De asemenea, ritmul de crestere al salariilor a ramas superior dinamicii productivitatii muncii, ceea ce, pe langa presiunile asupra nivelului preturilor a accentuat si riscurile de deteriorare a competitivitatii externe a produselor romanesti.
Totodata, BNR recunoaste ca "perspectivele inflatiei pe termen scurt s-au inrautatit in contextul amplificarii riscurilor macroeconomice, cu precadere a celor legate de politica veniturilor si majorarea cheltuielilor bugetare in perioada electorala, precum si a incertitudinilor referitoare la atitudinea investitorilor fata de pietele emergente.
In acest context, crede banca centrala, este esential ca o crestere temporara a ratei anuale a inflatiei sa nu genereze relaxari ale politicii salariale si fiscale. BNR mai crede ca "restrictivitatea intregului mix de politici economice va contribui la
