ROMĂNIA CA TELENOVELĂ
O dată cu electrificarea, pătrunse in Vintileasa şi cinematograful. Pe la şapte şi ceva, după intoarcerea de la cămp a camionului G.A.C., operatorul Gheorghe Cătănuţă işi făcea apariţia pe bicicletă, venind din Vintileasa-Deal cu filmul bine prins in capcana de sărmă a portbagajului.
ROMĂNIA CA TELENOVELĂ
O dată cu electrificarea, pătrunse in Vintileasa şi cinematograful. Pe la şapte şi ceva, după intoarcerea de la cămp a camionului G.A.C., operatorul Gheorghe Cătănuţă işi făcea apariţia pe bicicletă, venind din Vintileasa-Deal cu filmul bine prins in capcana de sărmă a portbagajului.
Erau filme vechi, rulate la Floreşti cu ani in urmă, şi care călătoreau de acolo prin tot raionul, din comună in comună, din cinema sătesc in cinema sătesc, ca să se intoarcă, peste mult timp, zdrenţuite total, cu multe scene lipsă, cu sonorul şters pe metri intregi de peliculă. Gheorghe Cătănuţă, absolvent a patru clase elementare, era un tip inalt, cocărjat, care ziua făcea cărămizi pe la casele din sat, impreună cu cei doi băieţi ai săi, iar seara, de pe la şapte şi ceva, se ocupa cu filmul.
Inaintea lui Gheorghe Cătănuţă, postul de operator il ocupase Ghiţă Parvana, profesor de fizică in Vintileasa, numit in acest post pe considerentul că Fizica se ocupa şi cu electricitatea.
După un timp, Ghiţă Parvana fu destituit şi nu numai destituit, dar şi ridicat intr-o noapte, după ce organele de specialitate descoperiră că ştia carte şi, din acea clipă, dădură de capăt unei anchete ample, complexe, declanşate din clipa cănd mai mulţi ţărani săraci din sat se plănseră că la căminul cultural se proiectează filme aflate sub influenţa duşmanului de clasă. Căţiva tovarăşi in civil poposiră in sat in chip de flăcăi care-şi căutau tovarăşe de viaţă printre tinerele inscrise deja in CAP. Işi găsiră fără prea mari probleme