Violonistul Alexandru Tomescu spune că prin integrala „Capriciilor“ lui Paganini cântate la vioara Stradivarius îşi depăşeşte limitele, în cea mai mare provocare profesională şi umană din cariera sa. Turneul „Paganini, înger sau demon?“, început la Iaşi pe 5 mai, se va desfăşura în 14 oraşe din ţară, până la 29 mai. Mâine Alexandru Tomescu (34 de ani) va concerta la Piteşti, pe 16 mai, la Timişoara, iar pe 19 mai, în Bucureşti, la Sala Radio.
„Adevărul": Orice violonist visează să cânte integrala „Capriciilor" lui Paganini. Ce ai găsit dincolo de dificultatea tehnică a acestei muzici convulsive şi serafice în acelaşi timp?
Alexandru Tomescu: Într-adevăr, foarte puţini violonişti ajung să-şi materializeze visul de a cânta o integrală a „Capriciilor" lui Paganini. Nu e doar foarte greu, e tot ce s-a scris mai greu. Dacă reuşeşti să cânţi „Capriciile" înseamnă că ai rezolvat toate problemele tehnice majore. Paganini le-a scris de-a lungul întregii sale vieţi. Această muzică reprezintă cea mai fidelă operă a lui Paganini, îi regăseşti în ea toată biografia, pentru că toate întâmplările din viaţa noastră au legătură cu ceea ce suntem noi într-un anumit moment. Totuşi, dificultatea tehnică e doar învelişul superficial al „Capriciilor", un fel de barieră care are rolul de a-i filtra, de a-i selecta pe acei care pot trece dincolo de această aparenţă. Am descoperit un Paganini surprinzător, în sensul în care el nu mai este acel compozitor atât de puternic influenţat de opera italiană, de canţonetele în vogă la vremea respectivă, ci o personalitate mult mai complexă decât te-ai aştepta de la un om de secol XIX, un om foarte interesant, cu o muzică extrem de puternică.
Concertul durează neîntrerupt aproape o oră şi jumătate...
Da, cânt o oră şi 20 de minute, fără pauză. De ce să fac pauză? Există o acumulare de energie, de muzică, de tens