Ministerul Apărării a lansat un proiect de lege menit să rezolve problema deficitului de soldaţi apărut după desfiinţarea serviciului militar obligatoriu.

Criza loveşte România nu doar în ceea ce priveşte mâncarea, salariile, preţul benzinei, factura de curent electric sau costul întreţinerii la bloc. România are tot mai puţini medici, ingineri sau programatori, iar acum a intrat şi în criză de soldaţi. Situaţia poate fi rezolvată de Legea privind statutul rezerviştilor voluntari, al cărei proiect a fost elaborat de specialiştii MApN.

Expunerea de motive a viitorului act normativ prezintă situaţia în termeni reci: “Ca urmare a aplicării prevederilor Legii 395 / 2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu, a scăzut numărul rezerviştilor din rezerva operaţională, fiind de aşteptat ca acesta să se reducă drastic în următorii doi-trei ani”. Viitoarea Lege privind statutul rezerviştilor voluntari, propusă de MApN, are rolul de a “fabrica” rezervişti tineri, care să poată fi moblizaţi în situaţii de criză sau de război.

Cine sunt rezerviştii voluntari

Membrii acestei categorii de militari vor fi acele persoane care vor accepta, prin semnarea unui contract, să ocupe funcţii în structura Ministerului Apărării Naţionale. Contractul va fi pe durată determinată, iar MApN va accepta candidaţi de ambele sexe. Rezerviştii voluntari vor fi soldaţi, gradaţi, subofiţeri şi ofiţeri. Primul lor contract va avea durata de 4 ani, iar următoarele câte trei ani. Limitele de vârstă ale rezerviştilor voluntari nu sunt indicate în proiectul de lege, dar ele vor fi probabil similare limitelor de vârstă ale soldaţilor şi gradaţilor voluntari, adică de la 18 la 45 de ani.

Ce primesc rezerviştii din partea statului

Conform proiectului de lege, rezerviştii voluntari primesc „drepturi băneşti şi de hrană similare cu cele ale pe