Lupta Germaniei cu epidemia de E.coli enterohemoragică este departe de a se fi sfârşit. Cauza celei mai severe epidemii de E.coli din ultimii ani rămâne în continuare necunoscută, după ce suspiciunile s-au îndreptat iniţial asupra castraveţilor din Spania şi apoi asupra germenilor de fasole cultivaţi de o fermă germană. Recenta criză epidemiologică ne arată cât de greu este de identificat un agent patogen de-a lungul lanţului de aprovizionare cu alimente, precum şi dificultatea cu care sunt identificate bolile cu rata mare de mortalitate de către serviciile medicale, informează New York Times.

Cauza epidemiei care a ucis deja 22 de persoane şi a băgat alte 600 la terapie intensivă este în continuare un mister, iar indicii dispar zi de zi pe măsură ce tone de legume sunt aruncate la gunoi, iar aparatele din ferme sunt curăţate. De asemenea, cei pe care bacteria E.coli i-a băgat în spital au dificultăţi în a-şi aminti ce au mâncat exact în ultima perioadă.

Dr. Robert Tauxe, director adjunct la divizia privind bolile determinate de alimentaţie din cadrul Centrului de Control al Bolilor din SUA, a declarat pentru NYT că este foarte greu să identifici fără urmă de indoială care este cauza epidemiei.

Explicaţiile sunt multiple. Testele luate de la restaurante, puncte de procesare şi ferme ar putea fi negative şi pentru că acele unităţi au fost de curând curăţate. De asemenea, anchetatorii se bazează pe amintirile aproximative ale unor persoane privind alimentaţia din urmă cu câteva zile sau chiar în urmă cu peste o săptămână.

După infectarea cu E.coli, diareea se poate instala la circa o săptămână, iar o altă săptămână va trece până când vor apărea complicaţiile majore, precum amenia şi insuficienţa renală.

Cea mai serioasă epidemie de E.coli s-a înregistrat în 1996 în Japonia, când peste 8000 de persoane s-au îmbolnăvit. Cauza epidemiei