Funeraliile de stat organizate în Serbia pentru Regina Maria, Regele Petru, Regina Alexandra şi Principele Andrei, repatrierile rămăşiţelor pământeşti de regi şi regine sunt o nouă exprimare în Balcani a nevoii de reafirmare a identităţii naţionale a dinastiilor. Acelaşi lucru s-a întâmplat anul trecut în Albania prin reînhumarea Regelui Zog sau în urmă cu 10 ani readucerea Regelui Carol II din Lisabona la Curtea de Argeş.

Pe 8 septembrie 2012 guvernul sârb a adoptat o decizie prin care se stabilise un comitet organizator pentru exhumarea şi transferul rămăşiţelor pământeşti ale membrilor Casei Regale Karagheorghevici la Mausoleul Regal Oplenac, în apropierea Belgradului. În cazul rămăşiţelor pământeşti ale Reginei Maria a Iugoslaviei, înmormântată la cimitirul regal Frogmore din Windsor, a fost nevoie de o serie de consimţăminte, precum cel al Reginei Elisabeta II a Marii Britanii, a Principelui de Coroană Alexandru al Serbiei, a altor membri ai familiei sale, de cel al bisericii engleze care şi-a adus argumentarea potrivit legii din 1857 privind înmormântările, dar şi de acordul ministerului justiţiei, fiind vorba de exhumare şi transfer în alt stat. Permisiunea acordată de ministrul justiţiei a fost dată pe 11 aprilie 2013 cu precizarea ‘pentru a fi reînhumată la Mausoleul regal din Oplenac’. Chiar dacă o permisiune este acordată întotdeauna este nevoie de aplicarea legilor ecleziastice, fiind susţinute mormintele de familie, ele reflectând unitatea familiei. În cazul Reginei Maria a Iugoslaviei, înmormântată în 1961 la cimitirul regal, nu a fost posibilă strămutarea până recent, chiar dacă familia sa a dorit, aşteptându-se o decizie favorabilă din partea guvernului Serbiei. Pe 26 aprilie a fost deshumată, urmând ca duminică 26 mai să aibă loc funeralii de stat şi reînhumată la Mausoleul Regal Oplenac. Despre Regina Maria a Iugoslaviei se cunosc mai puţine l