Superstiţioasele iau o bucată din busuiocul de la preot, pentru a-şi visa viitorul soţ. În această perioadă, oamenii folosesc agheasma pentru a rupe eventualele farmece sau deochi. Superstiţiile sunt susţinute atât de preoţi cât şi de etnologii sătmăreni.
Obiceiurile de Bobotează sunt păstrate de generaţii la Satu Mare, în special în mediul rural. Una dintre cele mai comune practici legate de această sărbătoare este umblatul preotului cu crucea pe la case. „Se sfinţeşte cu apă pentru a aduce binecuvântarea în casa omului, este o reluare simbolică a botezului“, a declarat preotul Cristian Silaghi.
Preoţii sătmăreni susţin că şi în ziua de azi fetele care vor să-şi viseze ursitul fură o bucată din busuiocul prelaţilor. „Obiceiul se păstrează şi în ziua de azi. Fetele care vor să-şi viseze ursitul, îşi pun bucăţica de busuioc sub pernă“, a mai spus preotul Cristian Silaghi.
Apa sfinţită dezleagă farmecele
Mara Lobonţ, etnolog în cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare, susţine că apa sfiinţită se foloseşte la desfacerea farmecelor. „Ştim că agheasma îşi păstreză proprietăţiile tot restul anului, este apa care nu se strică. Sătmărenii o folosesc şi pentru desfacerea farmecelor şi a deochiului“, a declarat aceasta.
Pentru proprietăţiile sale, apa sfiinţită este folosită des şi pentru a binecuvânta locul în care se construieşte noua locuinţă. „Această tradiţie se foloseşte mult în zona Sătmarului. Cu mulţi ani în urmă se îngropau bănuţi de argint în locul viitoarei case, sau se punea mercur. Doar sfinţirea cu apă se păstreză în prezent“, a mai spus Mara Lobonţ.
Persoanele mai înainte în vârstă obişnuiesc să folosească apa de la Bobotează pentru sănătate. „Ţinem în casă apă sfinţită pentru a avea sănătate, bunăstare în familie şi pentru a alunga spiritele rele. Pe vremuri, bătrânii sfinţeau grajdurile animalele, pentru a fi proteja
