Blana unui frumos exemplar de vulpe argintie stă întinsă pe tejghea. E pufoasă, moale, strălucitoare. Păcat că aparţine unui animal mort.
1 /. O doamnă trecută de prima tinereţe, încărcată de bijuterii masive din aur, cu o coafură voluminoasă, îşi trece mâna încet, dar sigur prin blana lucioasă, având căutătura unui client experimentat. Inspiră adânc, închide ochii şi zâmbeşte. Îi place, dar nu e hotărâtă, aşa că îi cere vânzătoarei să-i arate încă unul din mantourile expuse. Îşi afundă ambele mâini în cele două blănuri, comparând, analizând…
Preţul mantoului este de 620 lei, sumă care nu pare să fie o problemă pentru capriciul doamnei. În general, amatorii de blănuri naturale sunt oameni cu o situaţie financiară peste medie şi cu pretenţia de a-şi etala acest statut. Genul acesta de public este ţintit de magazinele de blănuri de lux din ţara noastră. Afacerea e profitabilă, cerere există, moda confirmă trenduri, dar…
Ce e dincolo de lux?
Prea puţini dintre clienţii magazinelor care comercializează blănuri îşi pun întrebări în legătură cu modul în care un animal devine o haină, un guler sau o căciulă. Important este să fie vulpe, iepure, vizon sau chinchila. Lista de animale sacrificate pentru lux este, de fapt, mult mai lungă, alimentând o afacere extrem de profitabilă.
„Avem dreptul fiecare la propria opinie şi obligaţia de a respecta opiniile celorlalţi”, spune Daniel Mărgărit, directorul Casei de blănuri MG. “Noi comercializăm blănuri ce provin numai de la animale de fermă din Scandinavia şi America de Nord (SUA şi Canada), deoarece acestea au o uniformitate şi o calitate mai bună decât cele provenite de la animale sălbatice. Sunt convins că aceste animale sunt crescute şi sacrificate conform normelor în vigoare în aceste state dezvoltate”, adaugă Mărgărit.
„În ţările Uniunii Europene
