Trei săptămâni a luptat Banca Naţională a României (BNR) cu speculatorii străini pentru a apăra leul. A fost un atac extrem de violent, pe care l-a câştigat BNR după o luptă foarte dură. Ieri, după calmarea situaţiei, cursul leului a revenit la 3,620, similar celul înregistrat la 15 septembrie, ziua neagră a finanţelor mondiale.
Deşi guvernatorul Mugur Isărescu nu a nominalizat cine au fost atacatorii, circulă zvonuri în piaţă că este vorba despre mai multe bănci mari străine, care nu au sucursale în România. Acestea au atacat leul, în încercarea de a obţine câştiguri bune din speculaţiile pe cursul valutar. În esenţă, aceste bănci au mizat pe o depreciere foarte puternică a monedei naţionale şi au cumpărat euro când cursul era de 3,8-3,9 lei/euro, iar apoi aveau poziţiile deschise pe lei, pe care încercau să le finanţeze de la o zi la alta. Ce nu au luat în calcul aceste instituţii financiare este specificul pieţelor monetare şi valutare din România, în care nu poţi să vinzi prea mulţi euro, pentru că nu ai lei suficienţi să-i cumperi. Mai mult, guvernatorul BNR are în permanenţă controlul asupra masei monetare aflate în circulaţie. După ce au suferit pierderi mari, speculatorii au plecat, însă nimeni nu ne garantează că nu se vor reîntoarce. "Dacă nu s-au fript suficient... bineînţeles, vor reveni", a opinat Isărescu. Iată cum a reuşit BNR să apere zi de zi atacul iniţiat de speculatori asupra monedei naţionale.
PRIMA SĂPTĂMĂNĂ – ÎNCEPE CĂDEREA LEULUI
Luni, 29 septembrie – începe atacul speculatorilor. Nimeni nu a intuit atunci cât de mare va fi amploarea operaţiunilor, poate şi pentru că nici măcar BNR nu ştia, la data aceea, cu cine are de-a face. Cursul a urcat uşor de la 3,6828 lei/euro până la 3,7208 lei/euro.
Marţi, 30 septembrie – leul pierde cinci bani şi ajunge la 3,7336 lei/euro.
Miercuri, 1 o
