Am revăzut-o cu câteva zile în urmă într-un spectacol, la Buzău, pe Olga Tudorache. Publicul din sala Teatrului "George Ciprian" era fascinat de jocul excepţionalei actriţe.
Olga Tudorache (foto) fusese invitată, cu spectacolul "Peşte cu mazăre" al Teatrului Metropolis, în deschiderea Galei VedeTeatru - un festival "născut din dorinţa de a da publicului ceea ce îşi doreşte, adică pe cei mai mari actori ai ţării în spectacole de calitate", după cum ne-a mărturisit directoarea Teatrului din Buzău, Marinela Ţepuş. Prezenţa Olgăi Tudorache pentru prima dată după 1990 pe scena acestui teatru (alături de ea joacă în spectacol Tamara Creţulescu) a fost răsplătită cu sensibilitatea şi educaţia spectatorilor, dovadă că oamenilor le este dor de marii actori. Orice expresie a feţei ei, orice gest, orice mişcare în scenă te prind ca în nişte mreje. E marea lecţie de actorie.
Se termină spectacolul şi ţi se face dor de Olga Tudorache. Asta înseamnă adevăratul artist, asta ar trebui să însemne adevărata vedetă. Cu valorile artistice, buzoienii se obişnuiesc an de an la Gala VedeTeatru, organizată în luna mai cu spectacole în care joacă marii noştri actori.
CULTURA ŞI CRIZA
Vedeta actualei ediţii este dramaturgul: pentru iniţiaţi - ar spune mulţi. Pentru majoritatea spectatorilor de aici, plătitori de bilete, vedeta este însă actorul. Organizatorii Festivalului de la Buzău, care au fost susţinuţi financiar de Consiliul Judeţean, de Consiliul Local şi Primăria Buzău (cinste lor pentru acest gest), au selecţionat spectacole numai din Bucureşti. Astfel trupele vin, joacă şi pleacă în aceeaşi zi. Distanţa e mică. S-a ţinut totuşi cont de criza blestemată. Artiştii nu au cerut mulţi bani. Biletele la teatru nu sunt deloc scumpe. Marii actori joacă pe bani puţini, pentru că teatrul e viaţa lor, scena e casa lor. Iată în cine loveşte criza - î
