Vinerea Mare este zi de post negru. De joi seară încep deniile, credincioşii fiind aşteptaţi la biserică pentru a lua parte la patimile Domnului, iar sâmbătă noaptea vor lua lumină la Slujba de Înviere.
Paştele, una dintre cele mai importante sărbători religioase, este un moment încărcat de simbolism şi tradiţie. Cultura strămoşească se mai respectă în zilele noastre doar la ţară.
Astăzi este ultima zi în care se mai lucrează la camp. De mâine bărbaţii îşi vor ajuta nevestele la treburile gospodăreşti şi la curăţenia din case şi din curţi. Tot până în această seară fetele tinere aveau timp să termine de cusut ia nouă pe care o vor purta de paşte, fiind ultima zi în care mai au voie să toarcă şi să coasă.
În această noapte o bătrână urâtă, numită Joimăriţa, trecea pe la casa fiecărei fete pentru a vedea dacă au ia terminată.Fetele leneşe, care nu terminaseră de cusut sau tors erau arse cu cărbuni la degete de Joimăriţa.
“Au dispărut hora din sat şi balul care ţineau trei zile, începând cu Duminica de Paşte. Acum tradiţia se mai respectă doar în zonele rurale din Argeş, unde femeile bătrâne îşi cos singure ia pentru a merge cu ea la biserică în ziua de Paşte. Dacă o altă femeie vine cu acelaşi model, e un motiv de ruşine.”, spune Sorin Mazilescu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Argeş.
12 noduri pentru 12 dorinţe
În Joia Mare nu se mai lucrează. Conform tradiţiei în această zi se înroşesc ouăle. Seara creştinii merge la Denia celor 12 Evanghelii, iar în timp ce preotul citeşte fiecare Evanghelie, fetele tinere fac câte un nod pe o aţă, punându-şi o dorinţă, iar când aceasta se îndeplineşte, se dezleagă nodul. Seara pun aţa sub pernă pentru a-şi visa ursitul.
În Vinerea Mare se ţine post negru, iar seara se cântă Prohodul Domnului, la Denie. Apoi se înconjoară bi
