Toată lumea cunoaşte banalul piper – un condiment fără de care mâncarea n-ar avea aceeaşi savoare. Sigur, dar câtă lume cunoaşte că piperul nu înseamnă doar bobiţele acelea folosite la murături toamna sau în felurile doi de mâncare. Puţină lume ştie că piperul negru, alb, verde, roşu aparţin de fapt aceluiaşi „soi” de piper şi că, pe lângă acesta, există şi alte tipuri mai puţin cunoscute, precum cubebe sau piperul cava. Banalul praf măcinat pe care noi azi plătim mult mai puţin de 10 lei, a fost „un motor neobişnuit” de descoperire a Lumii Noi sau baza pe care s-au format puterile coloniale.

Acestea sunt doar câteva dintre informaţiile pe care le-au aflat braşovenii, sâmbătă şi duminică, în cadrul celei de-a treia ediţii a Târgului de Mirodenii, de la Bastionul Ţesătorilor.

Târgul a însemnat în fapt, o apropiere de istoria căutării mirodeniilor, expuneri de condimente, plante aromatice şi tradiţii gastronomice ale unor etnii care trăiesc în România şi în Braşov.

Târg cu vânzare

Anul acesta, pentru prima dată, organizatorii Târgului au hotărât să iasă mai mult în faţa braşovenilor, astfel că a fost şi prima ediţie cu vânzare de diferite condimente „banale” sau „exotice”, precum anason stelat, cardamon, sau chiar diferite produse cosmetice pe bază de condimente. Nu au lipsit însă nici ceaiurile din mirodenii. „Târgul mirodeniilor la Braşov se impunea pentru că populaţia oraşului a fost amestecată de-a lungul timpului. Au stat aici, românii, saşii, maghiarii şi au existat tradiţii gastronomice la baza cărora consumul de mirodenii a fost destul de important. O parte din acestea s-au pierdut în perioada comunistă, din cauza sărăciei, dar cred că e timpul să depăşim acea etapă şi să ne reamintim de cea a fost înainte sau să învăţăm din tradiţiile altora, pe care le putem prelua, cum ar fi tradiţia orientală, fabuloasă în gastronomie, sau cea med