Republica Moldova ar putea fi povestea de succes pentru a da viabilitate si credibilitate Parteneriatului Estic, este una dintre concluziile studiului Centrului Roman de Politici Europene, care considera ca proiectul european nu a adus imbunatatiri notabile in vecinatatea estica a Uniunii, la ceva mai bine de un an de la lansare.
Studiul analizeaza situatia fiecarei tari membra a parteneriatului estic (Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus) si modalitatea in care isi poate maximiza apartenenta la acest proiect european. In urma acestei analize, concluziile sunt urmatoarele:
perioada trecuta de la lansarea EaP nu a adus imbunatatiri notabile in vecinatatea estica a Uniunii, pentru ca tarile membre sunt extrem de diferite atat in ceea ce priveste asteptarile lor de la UE, cat si caracteristicilefinantarea reprezinta principala slabiciune a EaP, ea fiind inadecvata pentru scopurile propusedesi Comisia Europeana a mentionat complementaritatea Parteneriatului Estic cu Sinergia Marii Negre, inca nu este clar care este diviziunea muncii intre cele doua programe adeseori Uniunea nu face decat sa reactioneze la evenimente, fara sa aiba o strategie clara sau fermitate politica, iar CRPE sugereaza ca UE ar trebui sa fie gata sa intervina sa ajute tarile EaP sa faca fata crizelor politice si economice UE nu a oferit un sprijin semnificativ organizatiilor societatii civile din tarile Parteneriatului Estic - UE ar trebui sa investeasca mai mult in consolidarea capacitatii organizatiilor societatii civile din tarile EaP si sa implice in mod corespunzator organizatiile in elaborarea programului, printre altele prin finantarea adecvata a Forumului Societatii CivileRepublica Moldova poate salva parteneriatul estic
Republica Moldova si Ucraina sunt cele mai avansate tari in ceea ce priveste integrarea europeana, arata studiul, remarcand o r