Fundatia Calea Victoriei va invita marti, 30 martie, intr-unul din cele mai frumoase palate din Bucuresti, pentru a asculta istoria uneia dintre cele mai vechi strazi ale capitalei - Calea Victoriei, povestita de istoricul Adrian Majuru.
Calea Victoriei devine, in cursul secolului al XIX-lea, un Corso al orasului modern, cu magazine de lux, cafenele, palate somptuoase, teatre de varieteu, muzee, cazinouri, hoteluri, restaurante, cofetarii, reprezentante ale unor firme si banci, mai rar parcuri si locuinte particulare.
Calea Victoriei a insemnat resedinta regilor Romaniei (astazi Muzeul National de Arta) dar si institutii publice de prim rang, ridicate dupa 1860, precum Fundatia Culturala Regele Carol I (astazi Biblioteca Centrala Universitara) si Ateneul Roman.
Vechiul traseu comercial din evul mediu, care sectiona targul Bucurestilor, partea sa vestica, pe axa sud-nord, a purtat numele de Podul Mogosoaiei.
Potrivit legendei, la capatul sudic al drumului isi avea resedinta familia boierului Mogos, care folosea aceasta cale de acces pentru a ajunge la intinsul sau domeniu din afara orasului, care-i poarta numele si astazi: Mogosoaia. Acest lucru se intampla in secolul al XVII-lea. Catre finalul acestui secol, domeniul familei Mogos intra, prin casatorie, in posesia principelui Constantin Brancoveanu.
Palatul de la Mogosoaia, pe care Brancoveanu l-a ridicat in timpul domniei sale (1688-1714), a fost resedinta de vara a principelui si a fost conectat cu Bucuresti prin podul Mogosoaiei amenajat cu acest prilej. A realizat astfel un drum direct, catre resedinta de la Mogosoaia, legand-o de palatul brancovenesc din targul Bucurestilor, aflat pe malul sudic al Dambovitei.
De la aceasta resedinta princiara, demult pierduta, s-a aflat locul numit „Capul Podului Mogosoaiei”. Aici se afla astazi ansamblul numit