Scriitorul Gyorfi Deak Gyorgy scrie în cartea sa „Curiozităţi sălăjene“ despre desenele rupestre din peştera de la Cuciulat.„Adevărul de Seară“ Zalău continuă serialul despre poveştile inedite sau mai puţin cunoscute din istoria Sălajului. Serialul a început luni şi va dura până vineri, inclusiv.

În 1978, anul apariţiei volumului „Omul şi peştera“, o carte ce cuprinde şi un capitol consistent dedicat artei parietale, o echipă de studenţi bucureşteni speologi amatori din cadrul Clubului „Emil Racoviţă“ a pornit să exploreze lumea subterană ascunsă în adâncul dealului de piatră de var de pe malul drept a Someşului, în imediata apropiere a carierei din Cuciulat.

Căluţul din adâncuri

„Rătăcind printre cele trei nivele săpate cândva de un râu subteran, la un moment dat, pe o ieşitură de piatră de sub tavanul unei săliţe, speologii au zărit silueta unui căluţ roşcat, înalt cât palma, cam de un cot lungime, cu capul plecat înspre stânga. S-au grăbit să-l fotografieze şi, după developare, au trimis diapozitivul unui specialist, care să certifice autenticitatea descoperirii lor“, spune scriitorul Gyorfi Deak Gyorgy, din Jibou.

Unică în Europa Centrală

Un an mai târziu, în 1979, peştera a fost cercetată şi de Marin Cârciumaru, care, pe lângă imaginea cabalinei, a mai descoperit şi alte reprezentări. „Pe pereţii galeriei se aflau mai multe pete cărămizii, printre care au putut fi desluşite destul de clar conturul unei leoaice pornite la vânătoare, o siluetă umană de o jumătate de metru înălţime, un alt căluţ, neterminat şi, lucru deosebit de rar, o pasăre cât o vrabie, care ar putea la fel de bine să reprezinte o ciocârlie”, explică Deak Gyorgy.

Importanţa acestei descoperiri a fost atât de mare, încât căluţul de la Cuciulat a fost ales să figureze pe coperta cărţii lui Marin Cârciumaru, „Mărturii ale artei rupe