Tehnici de aburire
Daca vrei sa inmormantezi o problema, infiintezi o comisie care sa se ocupe de ea. Onorata comisie o va intoarce pe toate fetele, o va studia in principiu si in manifestarile concrete, va cantari solutiile posibile si consecintele aplicarii fiecareia pe termen scurt si lung, va imagina scenarii, unul mai sofisticat decat celelalte, dar nu va ajunge la o concluzie practica, motivandu-si tergiversarea prin extraordinara complexitate a chestiunii, a carei abordare simplista n-ar face decat sa strice lucrurile.
Daca vrei sa inmormantezi problemele sensibile pentru forurile Comunitatii Europene, infiintezi institutii care sa le aiba drept obiect. In felul acesta, poti pretinde oricand ca respectivele probleme nu-ti sunt deloc indiferente, dovada organismele create ad-hoc, de care atarna si stavilirea coruptiei, si oprirea veroaselor adoptii internationale, si independenta justitiei, si cheltuirea pe spranceana a fondurilor comunitare, si, la urma urmelor, respectarea multelor angajamente luate in cursul tratativelor de aderare. Ca nu se vad inca rezultatele? Pai, nu e normal? Pai, n-am fost noi beneficiarii impovaratoarei mosteniri comuniste? Si n-am fost noi lipsiti de cadrul legislativ adecvat? Si nu lucreaza parlamentul cu o lentoare de melc? Aveti putintica rabdare, institutiile specializate muncesc pe branci si roadele muncii lor se vor vedea ca maine!
Dupa ani acoperiti cu groase presuri de promisiuni, Europa a reusit totusi sa se patrunda de intelesul figurat al frumosului verb romanesc "a aburi", traductibil prin formula "zicem ca ei si facem ca noi", asa ca a trecut la avertismente si somatii. Iar noi (Guvernul adica) ne-am jurat pe ce am avut la indemana ca vom fuma numai ceea ce vorbim. Insa, precum glasuieste un stravechi adagiu, naravul din fire n-are lecuire. Drept care a fost aplicata aceeasi tehnica a abu
