La mai bine de o săptămână după lovitura de stat care a aruncat Egiptul în haos şi l-a îndepărtat de la putere pe primul preşedinte egiptean ales în mod democratic, ţara este în continuare divizată.
Cuvintele „război civil“ apăreau în numeroase conversaţii, înaintea declanşării loviturii de stat care s-a încheiat cu îndepărtarea de la putere a lui Mohamed Morsi şi a Fraţilor Musulmani. Pe 8 iulie, masacrul în urma căruia au murit peste 50 de oameni a dovedit că povestea este departe de a se fi terminat.
Societatea egipteană rămâne divizată: de o parte se află simpatizanţii lui Morsi care se simt trădaţi, iar de cealaltă sunt cei care voiau ca el să dispară de pe scena politică. Mai presus de orice, egiptenii trebuie să se pună de acord în privinţa unui plan de revenire la democraţie, comentează jurnaliştii de la „The Economist“, într-o analiză dedicată subiectului.
Pe 8 iulie, judecătorul ales de armată pentru a prelua interimatul în fruntea ţării a dezvăluit etapele organizării de alegeri parlamentare şi prezidenţiale, precum şi paşii care trebuie urmaţi pentru elaborarea unei noi Constituţii.
De cealaltă parte, discipolii lui Mohamed Morsi, care se tem pentru supravieţuirea lor, doresc revenirea acestuia la putere. Încă din 3 iulie, oamenii au continuat să protesteze în cartierele din estul oraşului Cairo.
Cele două tabere încă se învinuiesc una pe cealaltă pentru masacrul de pe 8 iulie, din faţa Gărzii Republicane, unde se spune că Morsi era ţinut captiv. Acţiunile forţelor de ordine se pare că au fost cel puţin disproporţionate. În acest timp, preşedintele interimar Adly Mansour a cerut demararea unei anchete.
La rândul lor, Fraţii Musulmani instigă la revolte împotriva armatei şi a şefului acesteia, Abel Fattah al-Sisi, cel care se află în spatele loviturii de stat. Atunci, procurorul general din ţară a emis mandate de arestar
