Royal Bank of Scotland (RBS) l-a numit pe poziţia de preşedinte al subsidiarei locale pe olandezul Henk Paardekooper, care a activat anterior în cadrul diviziei non-core de la Londra a grupului britanic, el urmând să îl înlocuiască pe Johan Gabriels după obţinerea aprobării BNR.
Paardekooper, 47 de ani, este specializat pe pieţele emergente, între 2004 şi 2010 ocupând funcţia de preşedinte al diviziei din Rusia a RBS, unde s-a ocupat inclusiv de integrarea ABN Amro în grupul britanic. Ulterior, el a fost director corporate în cadrul diviziei non-core (care administrează afacerile considerate neesenţiale pentru operaţiunile de bază ale băncii).
De altfel, operaţiunile locale ale RBS apar în raportările grupului în categoria non-core, expunerea pe piaţa românească coborând constant în ultimii ani. Britanicii au încercat să vândă subsidiara locală, care le-a revenit după achiziţia ABN Amro, dar au abandonat oficial acest plan în vara lui 2009, considerând că preţul pe care l-ar fi putut obţine nu reflectă valoarea reală a băncii.
Faptul că noul şef vine din divizia non-core a grupului arată însă că grupul nu a renunţat complet la ideea de a vinde banca locală. Paardekooper a ajuns să lucreze pentru britanici după ce aceştia au preluat banca olandeză ABN Amro. El are un master în econometrie la universitatea Erasmus din Rotterdam.
RBS România este una dintre puţinele bănci care au obţinut constant profit în perioada de criză, astfel că britanicii nu simt nicio presiune pentru a vinde imediat. În plus, banca nu înregistrează nici probleme semnificative cu calitatea portofoliului de credite.
Banca a obţinut un profit net de 67,5 milioane de lei (circa 16 mil. euro) în primele nouă luni din acest an, situându-se pe locul şapte în topul celor mai profitabile bănci locale. După valoarea activelor deţinute, RBS ocupa locul 13 în sistemul bancar
