Zeci de mii de mingi realizate cu tehnologia PopFoam au ajuns în ţările în care fotbalul este singura alinare a copiilor pentru care o jucărie adevărată este un lux.

Totul a pornit în 2006, cînd întreprinzătorul Tim Jahnigen a văzut la televizor un documentar despre copiii din Darfur, o zonă din vestul Sudanului, unde războiul a fost cel mai constant dat în perioada 2003-2010. Copiii aceia tăvăleau de colo-colo o minge făcută din gunoaie şi sîrmă. Copiii aceia priveau mingea aceea improvizată din mizerie ca pe cel mai frumos cadou primit de ei vreodată. Era arma inofensivă împotriva ororilor şi a morţii din jurul lor.

Atunci, californianul cu idei Jahnigen, tîmplar, bucătar, muzician şi poet amator, s-a hotărît să schimbe soarta mingii croite din hîrtii, cîrpe şi sfoară şi, o dată cu ea, şi soarta copiilor din zone defavorizate, a căror joacă depinde direct de fotbalul savurat pe stradă. New York Times a reconstituit povestea mingii care salvează existenţe.

Sfîşiate şi sparte

S-a interesat de ce micuţii foloseau astfel de mingi făcute de mîinile lor, din deşeuri şi gunoaie. Le foloseau pentru că mingile donate de organizaţiile caritabile se spărgeau sau se sfîşiau repede pe străzile pline de pietre colţuroase, fără asfalt. Nu rezistau nici ele războiului şi sărăciei. De aceea, copiii iubeau orice aducea cu o minge adevărată.

"Singurul lucru care îi ţine la suprafaţă pe aceşti copii este joaca. Dar milioanele de mingi donate se distrug în 24 de ore", a spus Jahnigen pentru New York Times.

În următorii 2 ani, Jahnigen, care se ocupa cu dezvoltarea tehnologiei prin infraroşu în scopuri medicale, şi-a dedicat timpul şi găsirii unei metode prin care mingile să nu se uzeze, să nu se dezumfle, să nu aibă nevoie de pompă. A vorbit cu diverşi specialişti în diverse domenii, dar mai toţi erau circumspecţi.

Într-un final, Jahnigen a des