România şi Ungaria au plecat oarecum de pe aceeaşi poziţie după prăbuşirea comunismului. Însă în cele două decenii care au urmat România şi-a pierdut industria şi odată cu ea aproape două treimi din numărul celor care lucrau în 1990. În acest timp, Ungaria a pierdut doar un milion de salariaţi din cei cinci milioane de la sfârşitul erei comuniste, iar salariul minim din această ţară a ajuns să fie în prezent de două ori mai mare decât cel din România. Care este "secretul" Ungariei? O politică economică "patriotistă" care sprijină afacerile mici şi mijlocii, a explicat pentru Ziarul Financiar Janos Szigeti, ataşatul comercial al Ambasadei Ungariei la Bucureşti.
În 1990, numărul de angajaţi ai României reprezenta circa 48% din populaţia totală a ţării şi era mai mare decât întreaga populaţie a Ungariei. De-a lungul celor două decenii care au urmat, populaţia României a scăzut de la 23 milioane la 19 milioane. În acelaşi interval, România a pierdut 6,5 milioane de angajaţi, ajungând să aibă 4,3 milioane de salariaţi în prezent, adică 22% din populaţia totală, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) şi ale Băncii Mondiale (BM).
Ungaria a ajuns de la aproape cinci milioane de angajaţi în 1990, circa jumătate din populaţia ţării, la puţin sub patru milioane de angajaţi în prezent, adică aproximativ 40% din numărul total de locuitori.
IMM-urile, cheia supravieţuirii Ungariei
Cum a reuşit Ungaria să-şi protejeze forţa de muncă de impactul reformelor şi al valului de privatizări demarat în mişcarea către economia de piaţă?
"S-ar putea spune că privatizările au decurs puţin mai pozitiv", a spus Janos Szigeti la emisiunea ZF Live. "La noi de la bun început s-au făcut eforturi mari pentru păstrarea angajaţilor în cadrul afacerilor mici şi mijlocii."
Oficialul a insistat pe importanţa IMM-urilor în economia Ungariei, c
