Ministerul Agriculturii, impreuna cu Autoritatea Nationala a Protectiei Consumatorului (ANPC), au emis un ordin comun prin care stabilesc conditiile si criteriile care stau la baza atestarii unui produs ca fiind traditional. Astfel, potrivit documentului, pentru ca un produs sa primeasca aceasta certificare, trebuie “sa fie fabricat din materii prime locale, sa prezinte o reteta traditionala specifica locului de prelucrare, prin care sa reflecte un tip traditional de productie si/sau prelucrare, sa aiba in procesul de obtinere si operatiuni de prelucrare realizate manual si sa dovedeasca un mod de lucru traditional”. Ordinul precizeaza ca pentru a fi inregistrat ca traditional, un produs “trebuie sa fie traditional in sine si sa exprime traditionalitatea”. In ceea ce priveste capacitatea de productie, raportata pentru 1 an, “aceasta nu poate depasi cantitatea medie de 150 kg/litri pe zitotal produs traditional

atestat si nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse atestat, cu exceptia producerii painii si produselor de panificatie traditionale. Acestea nu pot depasi cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs traditional atestat si nu mai mult de 800 kg pe zi total produse traditionale atestate. Pe de alta parte, pentru ca un produs sa fie traditional, trebuie ca producatorul “sa demonstreze transmiterea traditiei de la o generatie la alta si din care sa rezulte legatura istorica a prudusului traditional cu locul de productie sau o declaratie notorietate din partea unei asociatii locale a producatorilor de produse traditionale”.

Atestarea produselor traditionale se face de catre Registrul National al produselor traditionale ( RNPT), din cadrul Ministerului Agriculturii. Produsele traditionale se marcheaza cu un logo national, care este proprietatea exclusiva a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. In ultimii ani, s-au inregistat aproimati