Summitul UE a adus în prim plan diferenţele de viziune între cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, legate de combaterea crizei din Zona euro. Sursa: REUTERS
Învestit în funcţia de preşedinte al Franţei în 15 mai, Francois Hollande a intrat într-o dispută directă cu cancelarul german, la doar o săptămână distanţă. Cei doi lideri europeni au păreri diferite despre emiterea de euro-obligaţiuni. Angela Merkel crede că nu este o soluţie pentru creşterea economică, în timp ce Hollande şi-a reiterat sprijinul pentru această idee.
Presa germană nota, ieri, că Germania este exasperată de intransigenţa şi "aroganţa" lui Hollande. În acelaşi timp, însă, ministrul francez al Afacerilor Europene, Bernard Cazeneuve, a spus, ieri, că dezbaterea se referă doar la calendarul de implementare a euro-bondurilor, pentru că "problema nu mai este dacă le vrem sau nu, ci dacă le vrem imediat".
Liderii UE vor ca Grecia să rămână în Zona euro, dar să-şi respecte angajamentele asumate, a anunţat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, la finalul reuniunii informale de la Bruxelles. În paralel, statele europene se pregătesc, în secret, pentru posibila întoarcere a Greciei la drahmă, deşi premierul elen Panagiotis Pikrammenos era optimist şi a precizat că "aproape toate statele UE" au susţinut Grecia.
România - trei propuneri
Preşedintele Traian Băsescu a cerut analizarea posibilităţii ca banii de la Banca Europeană pentru Investiţii să nu fie consideraţi componentă a deficitului sau să aibă loc o relaxare a obiectivelor de deficit bugetar, pentru că aceşti bani contribuie la creşterea economică.
De asemenea, Băsescu a solicitat extinderea termenului utilizării fondurilor europene din perioada 2007-2013 până în 2016. O a treia idee s-a referit la posibilitatea de a transfer