Reprezentantii de frunte ai PPCD-ului, fost PNTCD, au o mediatizare fantastica in aceste zile, cand se implinesc 16 ani de la prima mineriada postdecembrista. Marturiile si opiniile lor pe tema tristei aniversari sunt pe larg prezentate inclusiv in paginile de astazi ale acestui cotidian. Voi face insa referire la pozitia deputatului taranist Dan Mocanescu referitor la o problema care, cu siguranta, intereseaza cel putin la fel de mult. E vorba de mizeria morala si materiala ce ne inconjoara.
Desi sindicatele cer mariri salariale, actualii guvernanti motiveaza refuzul prin aceea ca o crestere a veniturilor ar declansa reducerea puterii de cumparare, disparitia unor locuri de munca, reactivarea hiperinflatiei, scaderea competitivitatii exporturilor romanesti, cresterea deficitului de cont curent si chiar punerea in pericol a integrarii in UE.
In viziunea vicepresedintelui PPCD, cresterea preturilor este determinata nu de cresterea salariilor, ci de cresterea cantitatii de bani aflati in circulatie, peste nivelul cerut de numarul si valoarea tranzactiilor comerciale. Salariile mentinute mici duc la reducerea puterii de cumparare, deci la restrangerea cererii, si de aici la subutilizarea capacitatilor de productie, cresterea costurilor fixe, falimentarea agentilor economici, vinderea unitatilor pe nimic, distrugerea a milioane de locuri de munca. Este un proces continuu, inceput in 1990, ce a avut drept consecinta majora dezradacinarea a milioane de romani plecati la munca pe alte meleaguri. Pe langa extraordinarele probleme ale copiilor ramasi singuri in tara, parasirea Romaniei de catre forta de munca cea mai calificata a dus la slabirea competitivitatii economiei romanesti, la deteriorarea balantei de plati.
Prin manipularea machiavelica a relatiei dintre salarii si profituri cu ajutorul inflatiei, adica al banilor, guvernantii Romaniei au can