Dezbaterile legate de istoria recenta par sa fi devenit, in ultima vreme, un fel de obsesie colectiva ce risca, de multe ori, sa cada in ridicol, fie prin exagerari emotionale bogat ornamentate retoric, fie prin transformarea intr-un spectacol grotesc al acuzatiilor si justificarilor interminabile. Atunci cind o dezbatere reuseste sa evite aceste extreme, nu face decit sa aduca dovezi pentru o posibila normalizare a discursului asupra istoriei recente.
Printre ultimele initiative de acest gen se numara colocviul international cu tema 1956: Revolutia Maghiara si efectele ei regionale, organizat la sfirsitul saptaminii trecute de Institutul Cultural Roman, Centrul Cultural al Republicii Ungare si Institutul Polonez, pentru a marca implinirea a 50 de ani de la Revolutia Maghiara. La discutii au participat istorici, comentatori politici si cercetatori din Bulgaria, Macedonia, Polonia, Romania, Serbia si Ungaria.
- „Europa occidentala si-a dat seama de calitatea reala a sistemului comunist“
Intentia organizatorilor a fost aceea de a oferi o privire de ansamblu asupra implicatiilor pe care revolta din toamna anului 1956 le-a avut in statele invecinate, subliniind legatura dintre momentele de criza interna a regimurilor comuniste si dezintegrarea acestora la sfirsitul anilor ’80. Asimilata ca moment simbolic intre datele istoriei recente, Revolutia Maghiara a fost unul dintre evenimentele care au reconfigurat evolutia politica a intregii Europe in a doua jumatate a secolului trecut.
Beke Mihaly Andras, directorul Centrului Cultural al Republicii Ungare la Bucuresti, considera ca „prezenta la conferinte a istoricilor din intreaga regiune demonstreaza importanta covirsitoare a Revolutiei. Vorbim despre un eveniment cu impact la nivelul mai multor state, care, desi a fost oprimat, a cauzat o fisura fatala in sistemul comunist. Ac
