Curtea Constituţională a admis astăzi sesizarea prin care preşedintele Traian Băsescu a reclamat aprobarea Memorandumului cu The Rompetrol Grup prin Parlament, ca proiect de lege.
Înţelegerea încheiată de Guvern în februarie reglementează condiţiile în care statul a decis să cedeze, după o lună de negociere, pentru 200 de milioane de dolari, 26,69% din pachetul de 44,6% pe care Rompetrol i l-a pus pe masă în 2010, în contul datoriei de 690 de milioane la acea vreme. Acordul a trecut prin Parlament, însă preşedintele a refuzat să promulge o astfel de lege, cerând Guvernului să şi-l asume prin HG.
Înainte de luarea deciziei, premierul Victor Ponta a dat ieri un semnal Curţii Constituţionale, în aşteptarea unei soluţii care să nu devaforizeze Guvernul. "Probabil mâine CCR îşi va susţine decizia (favorabilă Guvernului, n.red.) din iunie. Dupa aia vor urma iarăşi 10 zile pentru promulgare", a estimat Ponta, după ce în iunie, la sesizarea PDL, opinia că adoptarea unui acord prin proiect de lege a fost minoritară printre judecători.
Afacerea Rompetrol, istoria conflictului Ponta-Băsescu
Conflictul între Preşedinte şi Guvern a apărut după ce, în luna februarie, statul a acceptat să încaseze efectiv doar 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat Rompetrol în 2003, cu perspectiva incertă că, din cei 18% cu care rămâne acţionar în companie, va scoate în următorii ani profit.
Ca o compensaţie, deocamdată numai pe hârtie s-a făcut un acord pentru un fond de investiţii comun kazaho-român care să susţină financiar dezvoltarea rafinăriei. Mai exact, kazahii susţin că vor veni cu 150 de milioane de dolari plus 30 de milioane pentru a acoperi partea României, într-o societate comercială 80%-20% care să facă prin credite bancare investiţii de până al un miliard în următorii 7 ani în România. Între acestea, o centrală de cogenerare la
