La Dubova, sat aflat la 30 de kilometri de Orsova, oamenii traiesc din pescuitul in "golf", unde isi arunca plasele peste acoperisurile fostelor lor case. Localnicii isi spun povestile la "barul galben" si la "Restaurant", la o cafea calda si ieftina.
Unul din cei doi plamani cu care respira satul mahoarca este "barul galben". E un galben ok, proaspat care inconjoara cativa metri cubi de aer inghetat. Sobita nu tine cafeaua calda nici daca o versi pe ea. Doar mirarea oferita de pret dezmorteste. Cu 5.000 am obtinut ce nu am acasa cu un puhoi de bani dati la intretinere. E pranzul si barmanita n-are inca sa dea rest la o bancnota de 500.000. In gerul de afara a mai transpirat cineva, proprietarul unui scuter defect. Ne rugam pentru el, ar fi o nedreptate ca spiritul tehnic ce a instalat pe jucarie boxe si radiocasetofon sa nu fie rasplatit de un spirit care se vrea mai generos. Cam dupa o ora, minunea s-a produs, roata se invarte imprastiind in jur benzina care tot picura de undeva, semn ca Dumnezeu ne-a ascultat, dar nu pana la capat. Probabil e destul de ocupat cu alte zone mai putin uitate de El.
"NU FACEM MANCARE!" Celalalt plaman e vizavi, poarta numele de "Restaurant". O femeie fara varsta, nu am socotit niciodata atat de mult, imi raspunde foarte amabil: "Nu, nu facem de mancare niciodata, dar cafea, da, este, de care vreti? Asta naturala e 10 mii". Fac eschiva cu prietenii de afara care ar vrea si ei licoare naturala si ies, parasind cu regret amarnic singura incapere calduroasa in care pasisem toata ziua. Cu ochiul din ceafa vad starea de alerta care se instaureaza. Se scutura fetele de masa, iar caldura navaleste afara prin usa deschisa pentru oaspeti si proptita cu un scaun. Mi-a fost putin rusine pentru ca stiam ca n-o sa ma intorc, dar mi-am reformulat constiinta: "cativa colegi" care sa bea cate o "naturala" e un chilipir.
PAUPERITATE.
