● Usturoiul, dacă îl mănânci zilnic, e un medicament, iar ca medicament ajunge să consumi doar un căţel de usturoi. Cititul zilnic e ca usturoiul, ajunge o pagină pe zi. Deşi ce spun mai departe pare o eroare în gândire, faptul că milioanele de locuitori ai metropolelor occidentale citesc zilnic în medie şapte minute e chiar dovada că atât trebuie să citească. Şapte minute, adică o pagină de carte. Sau câteva titluri şi subtitluri de ziare şi o ştire, două. S-ar zice că greşesc din nou, însă depinde ce citeşti. O pagină de lectură proastă în fiecare zi intoxică mintea, o face dependentă de fleacuri. Îndemnul pentru copii ar fi: nu citiţi mult, citiţi bine, citiţi numai ce-i cu adevărat durabil. Când încep să parcurgă Biblia sistematic, evreii citesc un rând ori un paragraf şi-l discută o zi şi uneori mai multe zile. Ca să-l pătrundă, să le formeze gândirea, să trăiască într-o relaţie definitivă cu adevărurile celor citite.
Se tipăresc nenumărate culegeri de ziceri înţelepte, proverbe, cugetări celebre, paradoxuri. Dacă, în primii ani de şcoală, copiii noştri ar avea la îndemână o selecţie de astfel de texte cardinale şi ar comenta, împreună cu învăţătorii, unul pe zi, li s-ar desţeleni mintea, ar descoperi plăcerea gândirii. Latinii ziceau: nu mult, ci conţinător (sed multum). Obezitatea nu-i doar o chestiune a trupului. Şcoala îngraşă memoria în loc s-o ascută, să o antreneze armonios. În antichitatea greacă şi romană, unde cărţile nu se prăvăleau ca azi peste lume, esenţa învăţatului stătea în comentariile la idei şi teme.
● Cea mai complexă motivaţie de a continua să lucrez, să scriu, cu toate că în jurul meu se înmulţesc descurajările, dovezile de inutilitate, de sfârşit de bal, am primit-o destul de târziu, dar încă în timp util, dintr-o zicere milenară din China: "Nimic nu a existat înainte de a fi făcut". Omul de rând ajunge arareor