Decizia Zonei Euro de a face apel la tari emergente precum China pentru a ajuta la rezolvarea crizei datoriilor suverane suscita critici in Europa, unde mai multi lideri politici se intreaba ce asteapta Beijingul, in schimb, scrie AFP.
Beijingul nu a confirmat pana in prezent ca este gata, alaturi de alte economii emergente, sa alimenteze Fondul european pentru tarile aflate in dificultate (FESF), pe care liderii europeni au decis sa-l majoreze la 1.000 de miliarde de euro, in cadrul summitului care s-a terminat joi dimineata. Dar semnalele au fost lansate.
Salutand rezultatele reuniunii de la Bruxelles, China a declarat ca "sustine masurile active ale Europei pentru a raspunde crizei financiare". "Va trebui sa exploram mijloacele de intarire a cooperarii bilaterale pe baza unui profit reciproc", a precizat un purtator de cuvant al ministerului Afacerilor Externe.
China, a doua economie mondiala, nu si-a ascuns interesul pentru stabilitatea si prosperitatea UE, "prima economie mondiala", dupa cum spune acest purtator de cuvant. Cele 27 de state membre ale UE reprezinta primul partener comercial al Chinei si principalul debuseu pentru exporturile sale.
In plus, Biejingul incearca sa-si diversifice enormele rezerve de valuta, evaluate la 3.200 miliarde de dolari, pana in prezent majoritare in dolari.
Directorul FESF, Klaus Regling, este asteptat vineri la Beijing, dupa care se va deplasa in Japonia, un alt candidat pentru sustinerea batranului continent.
Dispozitivul de sustinere trebuie finalizat pana la finele lunii noiembrie, dar se cunosc deja marile linii.
Mai exact, un "vehicul" financiar legat de un cont administrativ al FMI, pentru a beneficia de competentele si guvernanta institutiei de la Washington. FMI este gata sa acorde sprijin in acest sens, dar nu va furniza si bani.
@N_
