Unul dintre efectele imediate ale uriasei traume reprezentate de Primul Razboi Mondial a fost crearea peste tot in Europa a unor institutii si forme de comemorare oficiala a milioanelor de morti, sub piosul generic al "Cultului eroilor". Romanii au infiintat in 1919 Societatea "Mormintele Eroilor cazuti in razboi", devenita in 1927 "Societatea Cultul eroilor", iar in 1920 a fost adoptata Legea pentru cinstirea eroilor cazuti.

Reflectand un trend al epocii, cartea postala a pastrat marturii asupra modului in care ea a servit drept suport al "Cultului eroilor": carti postale editate si vandute in vederea strangerii de fonduri pentru ridicarea unui anumit monument al eroilor, dintr-o unitate militara sau localitate anume; publicarea de carti postale cu ilustratii ce evocau eroi sau fapte eroice ridicate la nivel de pilda nationala. Din prima categorie s-au pastrat numeroase piese (spre exemplu cartea postala reprezentand fotografia machetei monumentului eroilor Reg. 46/ 61 Infanterie, propus de sculptorul Horia Miclescu) pe care le regasim pe tot parcursul deceniului trei, pana in 1929, cand astfel de initiative s-au stins ca urmare a recesiunii economice. Pe multe asemenea produse cartofile pretul de vanzare era imprimat pe verso, alaturi de precizarea scopului pentru care erau stransi banii.

Evocarea unor exemple de acte eroice in lupta pentru "Neam, tara si Tron" a constituit un loc comun al discursului public, date fiind inerentele beneficii politice si de imagine. In 1927 Comitetul Regional Sibiu al Societatii Mormintelor Eroilor a editat o carte postala ilustrata cu o compozitie grafica in care au fost inglobate cateva simboluri bine cunoscute romanului de rand, precum troita, ofiterul cu casca sub brat langa o femeie ingenunchiata in rugaciune, imbracata in costum popular. Mesajul era intarit prin semnaturile in facsimil ale presedintelui sus-numitulu