Consilierii judeţeni au votat ieri proiectul de hotărâre care vizează forma finală a stemei judeţului Buzău. Aceasta ilustrează sugestiv istoria judeţului şi îndeletnicirile locuitorilor prin trei elemente reprezentative: biserica, Cloşca cu puii de aur şi un ciorchine de strugure.

Potrivit metodologiei, proiectul de stemă aprobat de Consiliul Judeţean trebuie să primească şi avizul Guvernului. Biserica, Cloşca cu puii de aur şi un ciorchine de strugure se regăsesc pe forma finală a stemei judeţului Buzău, aprobată joi de Consiliul Judeţean.

Diferenţele faţă de vechea stemă nu sunt mari. O noutate o constituie doar dispunerea aproximativ egală a celor trei sectoare.

“Biserica reprezintă vechiul sediu episcopal al Buzăului, care a avut un important rol politic, religios, cultural, administrativ şi judecătoresc, sugerând în acelaşi timp, prin modul de reprezentare a construcţiei, rolul şi locul Buzăului în configuraţia geopolitică a timpului – aşezare domnească vremelnică, sediu al Băniei Tării de Jos (a Buzăului şi Brăilei), important centru comercial şi mestesugăresc, una dintre cele 5 cetăţi de caramidă amintite de raguzanul Giacomo di Petro Luccari, ca fiind ridicate în vremea lui Radu Negru Voievod. Biserica este şi vechea stemă a judeţului. Fibula este piesa principală a celebrului Tezaur de la Pietroasele, cunoscut sub denumirea populară Cloşca cu puii de aur, imagine reprezentativă pentru trecutul judeţului Buzău. Ciorchinele de strugure face referire la una din ocupaţiile predominante ale locuitorilor judeţului Buzău, viticultura”, se arată în expunerea de motive ataşată proiectului de hotărâre.

La realizarea stemei judeţului Buzău se lucreaza din 2007. De atunci, s-au luat in calcul trei variante, forma finală incluzând câte un element distinctiv din toate cele trei propuneri. Aceste variante au