La început a fost vânătoarea. În anul 1973, la vârsta de 25 de ani, Florin Vărcuş era fascinat de vânătoare. Cum nu s-a mai văzut vânător adevărat fără cel puţin un câine „profesionist” pe lângă el, a început să crească câini, mai întâi din rasa Brac German cu păr scurt. Din 1989 însă i s-a dedicat în întregime rasei Vizsla Maghiară.

Aceasta este una dintre rasele recunoscute pentru că vânează, descoperă şi aduc vânatul. Aceşti câini sunt folosiţi la vânătoare, dar pot fi şi animale perfecte pentru companie. De talie medie, solid, cu blana scurtă şi extrem de activi, aceşti câini dau o senzaţie de nobleţe şi graţie. Florin Vărcuş a fost sedus iremediabil de aceste calităţi. În plus, a fost impresionat de sensibilitatea câinilor din această rasă:

„Comenzile sunt receptate mai mult telepatic. Mă gândesc doar că ar trebui să vină din dreapta vânatului şi imediat face acest lucru. Fineţea nasului este o altă calitate care impresionează”, spune Florin Vărcuş. Sensibilitatea câinelui din această rasă este subliniată de crescătorul nostru de câini: „Nu suportă să fie bătut sau să i se vorbească pe un ton ridicat. Cu acest câine se vorbeşte”.

În anul 1989 în România erau doar doi crescători de câini din această rasă, iar arădeanul se „aproviziona” cu „material” chiar de la vecinii din Ungaria. Tot acolo participa la expoziţii canine. Între timp câini crescuţi de el au ajuns în Canada (patru exemplare) şi Germania (14 exemplare), acolo unde au obţinut rezultate excelente la competiţii.

Copiii lui au şi ei câini din rasa Vizsla Maghiară, aşa cum era de aşteptat, la cât lobby le face tatăl lor.

„Am acasă o foaie unde am calculat timpul efectiv pe care l-am dedicat câinilor, din 1973 şi până acum. În total, puşi cap la cap, sunt 7 ani din viaţa mea”, ne mărturiseşte, oarecum mândru, Florin Vărcuş. Este deja o legătură de nedesfăcut. Din cei 38