"Investitorii sunt agitaţi în special din cauza faptul că se tem că această criză se va propaga dincolo de Grecia", remarca la sfârşitul săptămânii trecute grupul de investiţii Barclays Capital. "Scăderea aproape simultană de către Standard & Poor"s a ratingului Spaniei şi Portugaliei a dus la amplificarea stării de îngrijorare pe pieţe, investitorii temându-se că Grecia nu va fi ultimul stat european care se prăbuşeşte", potrivit Barclays Capital, citat de Agerpres.
Mecanismul de propagare este aproape de neoprit. "Este vorba de un dublu efect al bulgărelui de zăpadă: este expus mai întâi sistemul bancar, cu o scurgere de capitaluri" (deoarece unele unităţi financiare deţin mari cantităţi de obligaţiuni greceşti), afirmă Valérie Plagnol, responsabil cu strategia la banca franceză CM-CIC. Dacă Grecia hotărăşte să nu respecte scadenţele de rambursare pe termen mediu, băncile riscă să se confrunte cu pierderi importante.
"Criza se extinde la alte ţări şi prin asimilare", adaugă Valérie Plagnol. Se pune întrebarea următoare: Dacă Grecia nu mai poate să îşi susţină datoria, atunci de ce Portugalia nu s-ar confrunta cu aceleaşi probleme? Este un fenomen cunoscut. El a fost observat la sfârşitul deceniului "90, cu ocazia crizei asiatice, care s-a răspândit în final în America Latină, chiar dacă cele două regiuni nu aveau legături economice deosebite. Dar subcontinentul era extrem de vulnerabil: datoriile statelor sud-americane erau în majoritate deţinute de investitori internaţionali.
În interiorul zonei euro, criza grecească s-ar putea propaga şi printr-un al treilea canal. Din cauza retrogradărilor succesive ale datoriei greceşti de către agenţiile de rating, numeroase fonduri de investiţii sunt obligate să vândă titlurile greceşti în virtutea reglementărilor interne.
În timp ce mulţi vând aceste obligaţiuni speculative (junk
