Manelizarea a invins ce a mai rămas din Ţara Haţegului. In cărciumile din Hunedoara şi Deva au apărut aparate aduse de la unguri care căntă manele. Cu o fisă de 50 de bani capeţi melodia, cu două ai şi videoclipul. In playlist-ul tonomatelor, care geme de manelişti, s-au rătăcit, la derută, Jimi Hendrix, Jim Morrison, Led Zeppelin. Şi Janis Joplin, inghesuită intre dinţii lui Guţă şi guşa lui Salam. Â
"Pume bami". Asta scrie pe un tonomat de manele din Hunedoara. Sau Humedoara, mă rog, ca să respectăm caligrafia bancului cu marmacia. Sub preţioasa indicaţie e desenată, bolduit, o săgeată spre locul cu pricina. Pentru cei care, rămaşi fără orientare in spaţiul xyz, nu nimeresc din prima fanta situată pe axa oy...
Joi după miercuri. Dimineaţa devreme. Ceaţa-i lipită de trotuare doar in căntecul lui Andrieş, la Hunedoara, lăngă ce-a mai rămas din combinatul siderurgic, lipeala se produce intre paznici şi hoţii de fier vechi. Intre băştinaşi şi magazinele de second-hand botezate trivial "Lumea Miracolelor". Intre fisa de 5.000 de lei şi tonomatele de manele. E un melanj ameţitor, oameni vorbind olteneşte cu accent ardelenesc, vitrine in care sunt expuse tricouri de fotbalişti şi budigăi cu turul lăsat, Janis Joplin inghesuită pe-un playlist intre dinţii lui Guţă şi guşa lui Salam. Jumătate din Hunedoara e plecată in Anglia sau in Irlanda. Teoretic, muncesc in construcţii. Cealaltă jumătate, rămaşii, a adus oraşul poll-position la numărul de divorţuri şi cel al minorelor care fac intreruperi de sarcină. Ar merge la povestea asta vreo sonată de-a lui Chopin? Nici gănd. Mai degrabă un potpuriu de sonaţi care căntă manele. Sau namele, că incă nu m-am dumirit cum e cu ortografia locului...
CAUZĂ ŞI EFECT. Deci... Te intreabă unuâ dacă ieşi cu el in oraş şi te pomeneşti că vine la intălnire
