In Romania, dupa aproape 20 de ani, evenimentele din 1989 continua sa genereze discutii si sa divizeze societatea si generatiile. In opinia multor intelectuali, problema este ca astazi societatea romaneasca a indepartat o mare parte din intrebarile referitoare la zilele marcate de convulsii din decembrie 1989. In aceasta tara nu s-a ajuns la nicio interpretare cu adevarat impartasita si raman viziuni polarizate si distante privind acele evenimente. Toate acestea se reflecta in dificultatea institutiilor de a elabora si a le povesti tinerilor acele evenimente precum si experienta globala a regimului comunist, noteaza, intr-un amplu reportaj dedicat marcarii a 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, portalul Osservatorio sui Balcani, consultat de Agerpres.

O cercetare efectuata in 2006 de istoricul Mirela Murgescu, printre elevii din invatamantul superior, a evidentiat doua date importante: tinerii au cunostinte fragmentate si imprecise despre ce s-a intamplat in 1989 iar sursa primara de informatie nu este scoala si nici macar mass-media, ci povestile auzite in familie.

''Nimeni nu a venit niciodata sa ne spuna: acum va povestesc ce era comunismul si ce s-a intamplat in 1989. Tot ce stiu nu se datoreaza scolii, ci parintilor mei'', spune Adrian, un student la Arhitectura, venit in Parcul Herastrau impreuna cu cativa colegi, la un gen de laborator in aer liber pentru a proiecta in mod diferit orasul si indeosebi spatiile sale publice. Relatia sa cu mostenirea urbanistica a comunismului este una de respingere. ''Uneori cred ca pentru a reproiecta unele cartiere din Bucuresti nu exista alta solutie decat sa faci tabula rasa'', spune el. Cand vorbeste despre proiectul nebunesc al lui Ceausescu care a ordonat daramarea celui mai elegant cartier din Bucuresti pentru a face loc monstruoasei Case a Poporului care domina cu figura sa obtuza panorama o