Au crescut fără tată, pe care îl știu doar din povești. Valeria avea doar două luni, iar Eugenia - doi ani și jumătate. Ion și-a îmbrățișat tânăra soție, și-a luat rămas bun de la cele două fetițe și a plecat la război. Nu s-a mai întors niciodată.

Pentru că mormântul tatălui este frontul, cele două fiice au crescut cu durerea de a fi orfane, dar și cu mândria că sunt urmașele unui erou de război. Mândria și-o purtau însă doar în suflet.

Regimul comunist nu le-a considerat orfane de război, pentru că tatăl lor pierise în octombrie 1941, în bătălia de la Cotul Donului, când România lupta cu nemții contra rușilor. Astfel că fetelor lui Ion, caporalul dobrogean căzut pe frontul de la Răsărit, Statul nu le-a dat pensie de urmaș.

Fiicele Valeria Butuc și Eugenia Vâjiac trăiesc la Constanța și sunt acum în pragul senectuții. Au ținut să-și împlinească datoria de onoare: au ridicat un monument în memoria tatălui lor, dar și a celorlalți eroi de război din satul tulcean Rahman.

Primarul comunei Casimcea, de care aparține Rahman, a fost mai mult decât surprins de inițiativa lor.

„Comunitatea noastră merita un astfel de monument, iar primăria și-a oferit imediat ajutorul. Am susținut financiar această realizare, iar de rezultat nu putem fi decât mândri“, a declarat primarul Gheorghe Țilincă, dascăl de profesie. „Rugăciune pentru tata“

Ridicat în curtea vechii biserici, ce veghează de pe deal întreaga așezare, monumentul din granit este acum simbolul locului a cărui bogăție este pământul și amintirea jertfelor pentru neam.

Pe soclu sunt încrustate numele eroilor din Rahman, în frunte cu caporalul de Roșiori Ion C. Frigioiu, dispărut la numai 32 de ani, la 5 octombrie 1941, în cea mai grea înfrângere suferită vreodată de Armata Română.

„Acum sunt împăcată. Tatăl meu are un mormânt așa cum i se cuvine unui erou. Am trăit mereu cu