•Numeroase obiecte specifice unei stani pot fi descoperite in expozitia "Lumea pastorilor" de la Palatul Culturii

Pana pe 29 iunie, iesenii mai au inca ocazia sa viziteze expozitia "Lumea pastorilor" care se desfasoara in Sala Voievozilor din incinta Palatului Culturii. Un univers mai putin cunoscut, lumea pastorilor ascunde traditii si superstitii pe care multi, poate, nu le cunosc. Obiectele care pot fi vazute in Sala Voievozilor au, fiecare in parte, insemnatatea si istoria lor, expunerea acestora fiind facuta in functie de principalele activitati de la stana. Mulsul, inchegatul (prelucrarea) laptelui, obtinerea casului si a urdei sau pastrarea acestora prin metode mai putin stiute astazi, in diferite recipiente, sunt doar cateva dintre activitatile specifice unei stani. Un termen care si-a pierdut din substanta, atribuindu-i-se cu totul alte conotatii, este baciul. Baciul era omul cel mai priceput. Printre altele, baciul detinea "retetele" cele mai potrivite pentru ca produsele specifice unei stani sa iasa asa cum trebuia. Obtinerea casului o facea baciul, omul cel mai priceput din stana. Acesta era un om "ales pe spranceana" in sat, fiind de multe ori intermediarul dintre proprietarii oilor si ciobanii alesi chiar de el. Baciul avea ca sarcina principala inchegarea laptelui, a carei tehnica si reteta erau stiute de foarte putini oameni. Se facea apoi casul si era pus la scurs de cele mai multe ori pe un "harzob" pentru a nu ocupa prea mult spatiu. Dupa o scurta perioada de timp, casul era pus in crinta, un vas mai mare, folosit pentru scurgerea zerului. Acest zer era si el la randul lui pus intr-un "stean" pentru a putea fi pastrat de la cateva zile la cateva luni, pana in preajma sarbatorii de Sfantul Petru. In momentul in care se obtinea urda, zerul trebuia obligatoriu incalzit si se punea in niste ceaune speciale din arama (tuci in termeni