Fondul Monetar International, care negociaza la Bucuresti conditiile incheierii unui nou acord cu Romania, a facut o marturisire fara precedent. Pentru prima data, Fondul a recunoscut, fara ocolisuri, Fondul Monetar International, care negociaza la Bucuresti conditiile incheierii unui nou acord cu Romania, a facut o marturisire fara precedent. Pentru prima data, Fondul a recunoscut, fara ocolisuri, ca a gresit in 1999, cand a pus la zid Romania. La inceputul acelui an, FMI a intrerupt, practic, orice legatura cu Bucurestiul. "Intai luati credite de pe piata privata si apoi batem din nou palma", a fost conditia institutiei financiare internationale. FMI isi propusese atunci sa nu mai permita tarilor membre sa-si plateasca datorii catre sectorul privat cu bani publici. Dar Romania nu avea nevoie de banii Fondului - care, intr-adevar, sunt in cea mai mare parte bani publici - deoarece Banca Nationala acumulase rezerve valutare suficient de mari pentru a putea face fata varfului de sarcina in rambursarea datoriei externe din acel an. Fondul a renuntat, pana la urma, la o asemenea conditie si chiar a incheiat in 1999 un nou acord de tip stand-by cu Romania, insa abia acum recunoaste deschis ca a gresit cand a confundat o problema temporara de lichiditate cu una structurala de balanta de plati. Marturisirea facuta de FMI se gaseste intr-un document, care, de asemenea, este o premiera. FMI s-a decis sa faca o evaluare a mersului reformelor in toate tarile care au avut mai mult de sapte ani programe finantate de Fond. Drumul spre realizarea unui asemenea obiectiv a fost deschis de Romania. Un grup de experti independenti din cadrul FMI, care nu au fost implicati in programele cu Bucurestiul, au analizat transformarile suferite, in ultimii 14 ani, de economia romaneasca, indeosebi ca urmare a aplicarii programelor cu Fondul. Rezultatele evaluarii au fost facute cunoscute, zil