Nu este nevoie sa fii un fin analist politic pentru ca sa-ti dai seama cat de prost functioneaza coalitia aflata la guvernare. Este suficient sa fii un cetatean informat ca sa stii prin ce aventuri a trecut Ordonanta DNA pana sa fie adoptata, cata rezistenta a generat reforma in sanatate printre parlamentarii coalitiei si cat de greu este sa obtii astazi aprobarea parlamentara a unei masuri de combatere a coruptiei. Votul de marti, 28 februarie, in urma caruia asa numita “Ordonanta a integritatii” era cat pe ce sa fie respinsa de deputati, a tras un nou semnal de alarma asupra lipsei de coeziune a coalitiei. Ordonanta a fost salvata de lipsa de cvorum din Camera, in virtutea careia votul de respingere nu a fost validat, dar interesant a fost cat de hotarat au votat cei 18 deputati UDMR impotriva unui act normativ de interes national. Deputatul Marton Arpad a declarat cu nonsalanta si aroganta ca formatiunea sa nu va vota ordonantele guvernului daca nu obtine votarea statutului minoritatilor. Cu alte cuvinte, lupta impotriva coruptiei este prea putin importanta pentru UDMR. Nu ne amintim ca, pe vremea guvernarii PSD, echipa lui Markó Béla sa fi sabotat atat de ostentativ interesul national. Daca la PC ne asteptam sa “joace la doua capete”, pentru ca asa a facut intotdeauna, UDMR avea o reputatie mai buna. Este momentul s-o reevaluam. Atitudinea UDMR si derapajele PC nu sunt insa decat o parte a problemelor care submineaza coalitia. Relatia dintre PD si PNL s-a deteriorat intr-un ritm alert, ajungand intr-un punct mort. Cele doua partide nu mai au de fapt aceeasi agenda, iar Alianta a devenit o forma fara fond. Stimulati de Dinu Patriciu, omul forte al PNL si adversar ab initio al Aliantei, liberalii i-au declarat razboi omului forte al PD, care este Traian Basescu. Prea putin impresionati, democratii isi continua campania pentru un mare partid popular, dar racolarile