Oamenilor li se promiteau salarii minime de 800 euro/lună. În Cipru, erau cazaţi în grajduri şi plătiţi cu 100 de euro/săptămână. De foame, oamenii ajunseseră să caute prin tomberoane.

Peste 100 de persoane care au plecat la muncă în străinătate au devenit sclavi pe plantațiile din Cipru, Spana și Cehia.

Se acopereau cu documente pentru a câştiga încrederea totală

Ghinioniştii, cei mai mulți din Iași, s-au lăsat ademeniți de anunțurile de angajare de la mica publicitate din ziarele locale. Deși la început li se promiteau condiții de muncă excelente și salarii frumoase, când ajungeau în străinătate aceștia erau vânduți ca la târgul de animale și uneori mâncau din tomberoane ca să nu moară de foame.

Trei ieșeni au pus la cale întreaga operaţiune şi, ca să capete și mai mult încrederea celor care voiau să plece la muncă în străinătate, semnau contracte cu ei și le cereau actele ca să îi înscrie la ITM. Gheorghe Caia, Dumitru Ursu și Florin Obreja și-au înființat în 2009 mai multe firme de recrutare de forță de muncă și au început să dea anunțuri de angajare cu promisiuni din cele mai frumoase: salariu între 800 și 1.000 de euro, program de 8 ore pe zi, cazare și masă asigurate.

Mâncau numai portocale şi primeau 100 de euro pe săptămână

Victimele au căzut ca muștele iar fiecare dintre cei care au semnat contractele au plătit comisioane între 100 și 200 de euro pentru intermediere. Visul frumos se spulbera însă imediat ce ajungeau în străinătate. Erau adunați în sedii de către alți intermediari și apoi vânduți ca animalele patronilor care aveau nevoie de forță de muncă. Erau cazați în case părăsite sau în construcție, uneori și câte 10 în cameră, mâncau de prin tomberoane sau numai portocale iar la sfârșitul lunii primeau între 20 și 100 de euro. Mulți dintre ei au reușit să se întoarcă în țară numai după ce rudele l