În pregătirea operaţiunii Barbarossa pentru invadarea URSS-ului, dictatorul nazist, Adolf Hitler, a făcut o scurtă şi foarte aspră radiografie armatei române.

La 5 decembrie 1940, conducerea superioară a Statului Major al Armatei de Uscat germane i-a raportat Führer-ului despre rezultatele studiului operativ referitor la o campanie împotriva Rusiei Sovietice. Cu acest prilej, Hitler şi-a exprimat opinia conform căreia „nu există dubiu că România, ca de altfel şi Finlanda, vor merge alături de Germania în cazul unei campanii în Est". Directiva nr. 21 (Planul Barbarossa), semnată de Hitler la 18 decembrie 1940, lua de aceea în calcul „participarea activă a României la războiul contra Rusiei Sovietice", forţele române urmând să fie integrate în Grupul de Armate Sud. Sarcina armatei române era „de a acoperi atacul flancului sudic german şi de a opera împreună cu forţele germane care înaintau în Moldova".

Totuşi, Hitler aprecia că nu trebuie să-şi facă „iluzii asupra aliaţilor": „Cu românii nu se poate face nimic. Poate că, în spatele unui obstacol foarte puternic (fluviu), ei ar putea asigura apărarea acolo unde nu se atacă. Antonescu şi-a mărit armata, în loc de a o reduce şi îmbunătăţi. Soarta unor mari unităţi germane nu trebuie să fie dependentă de rezistenţa unităţilor române".

Citeşte aici ce alte aprecieri critice mai aveau germanii la adresa României