Înconjuraţi de o ceaţă lăptoasă, cei strânşi în faţa cârciumii lui Cristian Boţoghină, din Siliştea-Gumeşti, judeţul Teleorman, se arătau privirii ca nişte siluete de extratereştrii din filmele SF. Doar vocile erau pământene şi râsetele ce se auzeau în răstimpuri. În pâcla deasă, jarul ţigărilor pufăite cu sete îi artăta localizaţi în mai multe grupuri. "Să trăieşti, nea Tudore!", salută o siluetă pe unul care trecea grăbit pe drum prin dreptul lor. "Ce vrei, bă, tu-ţi Dumnezeu...", răspunde nervos trecătorul, în tonalitatea atât de cunoscută localnicilor. "Ete, bă, la ăsta! Nici nu ne bagă-n seamă, zoreşte, al dracu’, la Radu lu’ Tecuceanu să-l tocmească să-i taie porcu’ săptămâna viitoare. Îi e frică să nu rămână cu el netăiat, starea-i jumara-n gât!" Se întoarce apoi spre ceilalţi şi continuă netulburat, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic şi n-ar fi fost deranjat de tonul răstit al celui pe care-l salutase: "Bă, am o frumuseţe de porc la 200 de kile, numai bun de pus pe masă de sărbători. Abia aştept să mă tratez c-o ţuică fiartă, să stau cu dosu-n sus în noaptea de Revelion şi să mă uit la televizor!". Cum frigul îi zgribulea şi-i făcea să dârdâie, tot ţuică beau şi-n momentul de faţă, berea fiind, aşa, numai de dregere. "Ce program de revelion mai vezi, mă, tu la televizor? Bă, ce actori a avut ţara asta! Râdeam de mă prădeam când apărea Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, iar când începea sceneta cu Nea Mărin, cu Sucă, cu Sache al lu’ Zăpăcitu şi cu naşu’ Pantelică simţeam şi eu magia Revelionului, cum zic ăştia acu’. Da’ mai e pă dracu’, s-a ales prafu’ de tot! Ce zici, bă, Marine de tizul tău?" Cel întrebat, Marin Stănculeţu, zis al lu’ Usturoi, răspunde grav: "Domnule, Amza Pellea era un actor foarte bun, păcat de el că a plecat prea din timp dintre noi. Ca şi Marin Preda, Amza a avut o moarte suspectă. Preda a murit otrăvit şi i s-a tras de la tipărirea romanu