Lazăr, cel care a murit de dor de plăcinte, este celebrat în fiecare an, cu o zi înainte de Duminica Floriilor.
Tradiţia cere ca în Sâmbăta lui Lazăr gospodinele să plămădească plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor acelora care le trec pragul. Dacă femeile se îngrijesc de copturi, fetele tinere plantează flori, considerându-se că numai cele sădite acum vor înflori bogat.
În alte zone, fetele mai mici, îmbrăcate în rochii albe şi împodobite cu flori de primăvară, pornesc la colindat prin sat, istorisind povestea sărmanului Lazăr care a murit înainte de vreme. Gospodarii le cinstesc cu ouă, ce vor fi apoi încondeiate în săptămâna următoare.
SĂRBĂTOAREA FLORIILOR
Cea mai mare sărbătoare a Postului Mare, Duminica Floriilor, stă şi ea tot sub semnul vegetalului. Se culeg crengi lungi de sălcii şi se duc la biserică pentru a fi sfinţite. Aduse acasă, se aşază la icoane şi la ferestre, având darul de a aduce spor şi noroc. Câteva crenguţe sunt păstrate pentru a fi aşezate în jurul tulpinilor pomilor fructiferi ca să aibă roade multe.
Mâţişorii de la salcie sunt folosiţi pentru a duce la bun sfârşit anumite ritualuri magice. "Animalele şi copiii sunt atinşi cu ei, pentru a creşte şi a înflori ca mâţişoarele. Dacă sunt puşi în stupi, aceştia se sfinţesc şi strâng mai multă miere peste an. Dacă sunt puşi în straturi, viermii nu mai mănâncă legumele. Cine înghite în ziua de Florii trei mâţişori sfinţiţi nu va mai suferi de boli de gât în decursul anului. Fumul mâţişorilor arşi împrăştie grindina, tunetul şi fulgerul." (Simion Florea Marian - "Sărbătorile la români").
COLACI ÎMPODOBIŢI
Există obiceiul ca de Florii să se plămădească tot atâţia colaci câţi oameni sunt în casă. Fiecare trebuie să fie diferit în felul său, după cum nici creştinii care sălăşuiesc în aceeaşi casă nu sunt c
